Toate definitiile

IEFTINÍ, ieftinesc, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) vinde cu preț mai mic decât înainte; a (se) reduce costul, prețul (mărfurilor, serviciilor, lucrărilor etc.). – V. ieftin.

IEFTINÍ vb. a (se) micşora, a (se) reduce, a scădea. (S-au ~ preţurile la ...)

A (se) ieftini ≠ a (se) scumpi

A ieftini ≠ a scumpi

ĭeftinésc v. tr. Fac ĭeftin: a ĭeftini o marfă. Vechĭ. Miluĭesc. V. refl. Mă fac ĭeftin: vĭața s´a ĭeftinit. Mi se pare ĭeftin: m´am ĭeftinit la acest lucru, și acuma văd că m´am înșelat cumpărîndu-l. – În vest ĭeftenesc. Vechĭ eft-.

ieftiní (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ieftinésc, imperf. 3 sg. ieftineá; conj. prez. 3 să ieftineáscă