Toate definitiile

GURGUIÁ, gurguiez, vb. I. Refl. (Înv.) A se îngâmfa, a se fuduli. – Din gurgui.

2) gurgúĭ, a -á v. tr. (d. gurguĭ). Țuguĭez, fac ca un gurguĭ. V. refl. Mă țuguĭez: buboĭu s´a gurguĭat. Fig. Iron. Mă cocoț. Mă gurguț, mă fudulesc.

gurguiá (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 3 gurguiáză; conj. prez. 3 să gurguiéze; ger. gurguínd