Toate definitiile

GROZAMĂ-MÁRE s. v. lemnul-bobului, salcâm galben.

GROZÁMĂ, grozame, s. f. Mic arbust cu flori galbene, din ramurile căruia se fac mături (Genista sagittalis). – Et. nec.

GROZÁMĂ s. (BOT.; Genista sagittalis) (reg.) drog.

GROZÁMĂ s. v. drob, drobiţă, salcâm galben.

GROZÁMĂ s.f. Arbust mic din familia leguminoaselor, care crește în apropierea pădurilor și prin locuri pietroase. [Cf. germ. Grausen].

grozámă (grozáme), s. f. – 1. Varietate de arbust mic cu flori galbene (Cytisus sagittalis). – 2. Bucsău (Genista aligosperma). Sb., însă nu cunoaștem etimonul exact. Cf. sb. grožčezmijnno, grožčemorsko, „coacăză spinoasă”, etc., de la grožče „strugure”. După Tiktin și Scriban, din germ. Grausen.

GROZÁMĂ s. f. mic arbust cu tulpina articulată, cu frunze alterne și flori galbene, dispuse în racem. (după germ. Grausen)

grozámă f., pl. e saŭ ămĭ (cp. cu germ. dial. grausen, id.). Trans. Drog (plantă).

grozámă s. f., g.-d. art. grozámei; pl. grozáme