Toate definitiile

GRÁNGOR s. m. v. grangur.

GRÁNGUR, granguri, s. m. 1. Pasăre cântătoare migratoare, cu penele galbene-aurii pe corp și negre pe aripi și pe coadă (la bărbătuș) ori de culoare verzuie pe corp, cu pântecele alb și aripile sure (la femelă) (Oriolus oriolus). 2. (Peior.) Persoană care ocupă o poziție socială sau politică înaltă (în rândurile clasei dominante); ștab. [Var.: (pop.) gángur, grángor, grángure s. m.] – Lat. galgulus (=galbulus).

GRÁNGUR s. (ORNIT.; Oriolus oriolus) (reg.) domnişor, pişcănfloare, zamfiră, mierlă-galbenă, (Olt.) cinflor.