Toate definitiile

GAIÁC s. m. v. guaiac.

GAIÁC s.m. Arbore mare rășinos, originar din Antile, a cărui rășină se întrebuințează în medicină. [Pron. ga-iac, var. guaiac s.m. / < fr. gaïac, cf. sp. guayaco].

GUAIÁC, guaiaci, s. m. Arbore exotic important pentru lemnul și extractele lui, folosite în medicină (Guaiacum officinale). [Var.: gaiác, -i s. m.] – Din engl. guayaco.

GUAIÁC s.m. v. gaiac.

GAIÁC s. m. arbore tropical, rășinos, cu lemnul tare, a cărui rășină se întrebuințează în medicină. (< fr. gaïac, sp. guayaco)

*gaĭác m. (cuv. american indigen). Un arbore din America centrală, cu lemn foarte dur și a căruĭ rășină se întrebuințează în medicină.

gaiác v. guaiác

!guaiác/gaiác s. m., pl. guaiáci/gaiáci