Toate definitiile

FUNÍCUL, funiculi, s. m. (Biol.) Fir care fixează ovulul de placentă. – Din fr. funicule, lat. funiculus.

FUNÍCUL s.n. 1. Nume dat celor trei diviziuni principale ale măduvei spinării. ♦ Formație anatomică cu aspect de cordon. 2. (Bot.) Fir care leagă sămânța de pericarp și o nutrește în tinerețe. [< fr. funicule, cf. lat. funiculus – cordiță].

FUNÍCUL¹ s. m. 1. nume dat celor trei diviziuni principale ale măduvei spinării. ◊ formație anatomică cu aspect de cordon. 2. (biol.) cordon care leagă ovulul cu placenta. (< fr. funicule, lat. funiculus)

FUNICUL²(O)- elem. „cordon spermatic”. (< fr. funicul/o/-, cf. lat. funiculus, funie)

funícul s. m., pl. funículi