Toate definitiile

FRANȚUZÍ, franțuzesc, vb. IV. Refl. (Înv. și fam.) A imita servil obiceiurile franceze, a întrebuința în mod nejustificat cuvinte și expresii franceze. ♦ Tranz. A introduce, fără necesitate, în limbă cuvinte și expresii franceze. – Din franțuz.

2) franțuzésc v. tr. (d. Franțuz). Francizez, prefac în Francez.

franțuzí (a ~) (înv., fam.) vb., ind. prez. 3 sg. franțuzéște, imperf. 3 sg. franțuzeá; conj. prez. 3 să franțuzeáscă