Toate definitiile

FLASH s. n. Tub electric care produce o luminație puternică de scurtă durată, folosit în arta fotografică, în construcția laserelor etc. ♦ Informație importantă transmisă cu prioritate. ♦ (Cin.) Plan foarte scurt. [Pr.: flaș, fleș] – Cuv. engl.

FLASH s.n. Dispozitiv electronic sau chimico-mecanic care produce o lumină scurtă și extrem de intensă pentru luarea unei fotografii; v. bliț. ♦ (În presă) Informație importantă transmisă cu prioritate. ♦ (Cinem.) Plan foarte scurt. [Pron. flaș și fleș. Var. flaș, fleș s.n. / < fr., engl. flash].

FLASH [FLAȘ, FLEȘ] s. n. 1. bliț. 2. informație importantă transmisă cu prioritate; informație radiofonică foarte scurtă. 3. scenă foarte scurtă dintr-un film. (< engl. flash)

!flash (angl.) [pron. fleș] s. n., art. flash-ul; pl. flash-uri

FLASH s.n. Dispozitiv electronic sau chimico-mecanic care produce o lumină scurtă și extrem de intensă pentru luarea unei fotografii; v. bliț. ♦ (În presă) Informație importantă transmisă cu prioritate. ♦ (Cinem.) Plan foarte scurt. [Pron. flaș și fleș. Var. flaș, fleș s.n. / < fr., engl. flash].

FLASH [FLAȘ, FLEȘ] s. n. 1. bliț. 2. informație importantă transmisă cu prioritate; informație radiofonică foarte scurtă. 3. scenă foarte scurtă dintr-un film. (< engl. flash)

FLASH s. n. Tub electric care produce o luminație puternică de scurtă durată, folosit în arta fotografică, în construcția laserelor etc. ♦ Informație importantă transmisă cu prioritate. ♦ (Cin.) Plan foarte scurt. [Pr.: flaș, fleș] – Cuv. engl.