Toate definitiile
FERM, -Ă, fermi, -e, adj. 1. Plin de siguranță și de hotărâre; hotărât, neșovăitor, neclintit. 2. (Despre tranzacții comerciale, comenzi etc.) Stabilit în mod hotărât, la un preț determinat și la un anume termen, asupra cărora nu se mai poate reveni. – Din fr. ferme.
FERM adj., adv. 1. adj. v. hotărât. 2. adj. v. categoric. 3. adj. v. răspicat. 4. adv. v. categoric. 5. adj. hotărât, neabătut, neşovăielnic, neşovăitor, sigur. (Cu paşi ~.) 6. adj. v. cert.
Ferm ≠ ezitant, nedecis, şovăielnic, indecis, îndoielnic, neferm, nehotărât, şovăitor
FERM, -Ă adj. 1. Neclintit, hotărât, neșovăitor; sigur, tare. 2. (Despre contracte, înțelegeri) Încheiat în termeni preciși, definitiv. 3. Fix, stabil. [< fr. ferme].
FERM, -Ă adj. 1. neclintit, hotărât, neșovăitor; sigur, tare. 2. (despre contracte, înțelegeri) încheiat în termeni preciși. 3. fix. (< fr. ferme)
*ferm, -ă adj. (fr. ferme, d. lat. firmus; it. fermo. V. infirm). Statornic, hotărît, tare: caracter ferm, a rămînea ferm în hotărîrea ta. Adv. În mod ferm: a fi ferm convins. – Se poate zice și firm.