Toate definitiile

FELÓN, feloane, s. n. Pelerină scurtă pe care preotul o îmbracă (pe cap) peste celelalte veșminte, când oficiază slujba. – Din sl. felonŭ.

felón (feloáne), s. n. – Pelerină scurtă de preot. – Mr. filone. Ngr. φελόνιον (Murnu 25), prin intermediul ngr. φελόνι și în parte, din sl. felonŭ.

felón n., pl. oane (ngr. felóni, [vsl. felonŭ, rus. felónĭ], d. vgr. phelónion, phenóles și phainóles, manta, de unde vine și lat. paenula, chepeneag. V. pănură). Haĭna cea de mare ceremonie (lungă, fără mînicĭ [!] și brodată cu aur) pe care preutu [!] ortodox o poartă peste stihar. V. odăjdiĭ.

felón s. n., pl. feloáne

FELÓN, -Ă adj. (Franțuzism) Neloial, trădător. [< fr. félon].

FELÓN, -Ă adj. neloial, trădător. (< fr. félon)