Toate definitiile
FECÚND, -Ă, fecunzi, -de, adj. 1. (Biol.) Care este apt să se reproducă; (sens curent) care se înmulțește ușor și repede; prolific. ♦ (Despre pământ, terenuri) Care dă multe roade, care produce mult; roditor, productiv, fertil, mănos. 2. Fig. (Despre idei, imaginație etc.) Bogat. 3. Fig. (Despre oameni) Care scrie, compune, produce, publică mult, care are capacitatea de a da, ușor și repede, opere de creație, producții artistice sau științifice. – Din fr. fécond, lat. fecundus.
FECÚND adj. 1. prolific, (pop. şi fam.) puios, sămânţos, (înv. şi reg.) plodicios, (înv.) plodit, ploditor, plodnic, plodos, rodnic. (Animal ~.) 2. v. fertil. 3. v. prolific.
Fecund ≠ neroditor, steril, sterp
FECÚND, -Ă adj. 1. (Despre animale) Care se înmulțește repede; prolific. 2. (Fig.) Rodnic, productiv, bogat. 3. (Fig.; despre oamenii de știință, de artă etc.) Care scrie, compune, produce mult. [< lat. fecundus].
FECÚND, -Ă adj. 1. care se înmulțește repede; prolific; fertil. 2. (fig.) rodnic, productiv, bogat. 3. (fig.) care scrie, compune, produce mult. (< fr. fécond, lat. fecundus)
*fecúnd, -ă adj. (lat. fecundus. V. făt). Care naște mult: animale, femeĭ fecunde. Fertil: pămînt fecund. Fig. Care produce multe opere: scriitor fecund.