Toate definitiile
FALSÉT, falsete, s. n. Sunet (sau șir de sunete) din registrul acut al vocii unui cântăreț, produs prin vibrarea părții superioare a coardelor vocale. ♦ Execuție falsă a unei compoziții muzicale (sau a unui fragment al ei). – Din it. falsetto.
FALSÉT s.n. Sunet din registrul cel mai acut (de cap), produs prin vibrația parțială a coardelor vocale. ◊ În falset = cu voce ascuțită. [Pl. -te, -turi. / < it. falsetto].
FALSÉT s. n. sunet din registrul cel mai acut al vocii bărbătești; voce de cap. ♦ în ~ = cu voce ascuțită. (< it. falsetto)
FALSÉT s.n. Sunet din registrul cel mai acut (de cap), produs prin vibrația parțială a coardelor vocale. ◊ În falset = cu voce ascuțită. [Pl. -te, -turi. / < it. falsetto].
FALSÉT s. n. sunet din registrul cel mai acut al vocii bărbătești; voce de cap. ♦ în ~ = cu voce ascuțită. (< it. falsetto)