Toate definitiile

EXÓTIC, -Ă, exotici, -ce, adj. Care se află într-o regiune foarte îndepărtată și care impresionează prin aspecte neobișnuite, ciudate; care provine dintr-o asemenea regiune, care aparține, care este propriu acestor țări. [Pr.: eg-zo-] – Din fr. exotique, lat. exoticus.

EXÓTIC, -Ă adj. (Despre țări) Aflat într-o regiune foarte depărtată (cu aspecte neobișnuite). ♦ (Despre plante, animale etc.) Care provine dintr-o țară îndepărtată, dintr-o regiune din afara Europei. [Pron. eg-zo-. / cf. fr. exotique, lat. exoticus, gr. exotikos].

EXÓTIC, -Ă adj. aflat într-o regiune foarte depărtată (din afara Europei) și care impresionează prin aspectele neobișnuite. ◊ care provine dintr-o asemenea regiune, propriu acesteia. (< fr. exotique, lat. exoticus, gr. exotikos)

*exótic, -ă adj. (vgr. exotikós, d. éxo, afară). Adus din țărĭ străine (în opoz. cu indigen): animale, plante exotice.

exótic [x pron. gz] adj. m., pl. exótici; f. exótică, pl. exótice