Toate definitiile

EVANGHÉLIC, -Ă, evanghelici, -ce, adj. 1. Privitor la evanghelie, caracteristic pentru evanghelie; din evanghelie. 2. (Adesea substantivat) Care ține de cultul protestant. – Din fr. évangélique, lat. evangelicus.

EVANGHÉLIC adj., s. v. luteran.

EVANGHÉLIC, -Ă adj. 1. Referitor la evanghelie; din evanghelie. 2. (Adesea s.) Care ține de cultul protestant. [Var. evangelic, -ă adj. / cf. lat. evangelicus, fr. évangélique].

EVANGHÉLIC, -Ă adj. 1. referitor la evanghelie. 2. (și s.) care ține de cultul protestant. (< fr. évangélique, lat. evangelicus)

*evangélic, -ă adj. (vgr. euaggelikós, lat. evangelicus). Conform evangheliiĭ, din evanghelie: puritaniĭ pretindeaŭ că duc o vĭață evanghelică. Luteran, protestant. Subst. Evangeliciĭ. Adv. În mod evangelic. – Și evanghelic (după ngr.).

evanghélic adj. m., pl. evanghélici; f. evanghélică, pl. evanghélice