Toate definitiile

ERÁTĂ, erate, s. f. Listă la sfârșitul unei cărți în care sunt semnalate și îndreptate greșelile de tipar sau de fond. – Din fr., lat. errata.

ERÁTĂ s. (TIPOGR.) (livr.) corrigenda.

ERÁTĂ s.f. Listă adăugată la sfârșitul unei cărți, conținând semnalarea și îndreptarea greșelilor de tipar (uneori și de fond) strecurate în cuprinsul lucrării. [Var. errata s.f., erratum s.n. / < fr., lat. errata, cf. lat. errare – a greși].

erátă (eráte), s. f. – Listă la sfîrșitul unei cărți în care sînt îndreptate greșelile de tipar sau de fond. Lat. errata (sec. XIX).

ERÁTĂ s. f. listă adăugată la sfârșitul unei cărți, conținând semnalarea și îndreptarea greșelilor de tipar; corrigenda. (< fr., lat. errata)

*erátă f., pl. e. Greșit zis îld. tabla greșelilor de tipar la o carte saŭ simplu greșelĭ. Ceĭ ce zic așa se ĭaŭ după fr. errata, care e lat. errata, pl. de la erratum, greșeală, eroare. Cînd e o singură greșeală Francejiĭ zic erratum.

erátă s. f., g.-d. art. erátei; pl. eráte