Toate definitiile

EPUIZÁRE, epuizări, s. f. 1. Acțiunea de a (se) epuiza; terminare, isprăvire. 2. Operație de îndepărtare cu ajutorul pompelor a apelor din interiorul unei săpături sau al unui batardou în vederea executării unor lucrări de construcții. 3. Pierdere a capacității funcționale a unui organ, a unui sistem sau a întregului organism în urma unei solicitări excesive; extenuare, oboseală, uzură [Pr.: -pu-i-] – V. epuiza

EPUIZÁRE s. 1. v. consumare. 2. v. extenuare.

EPUIZÁRE s.f. Acțiunea de a (se) epuiza; extenuare. [< epuiza].

epuizáre (-pu-i-) s. f., g.-d. art. epuizắrii; pl. epuizắri