Toate definitiile
ENÓRM, -Ă, enormi, -e, adj. Foarte mare, imens, uriaș, colosal. ♦ (Adverbial) a) Foarte mult; b) (urmat de determinări adjectivale introduse prin prep. „de”, formează superlativul acestora) extrem de.., extraordinar de... – Din fr. énorme, lat. enormis.
ENÓRM adj. 1. v. extraordinar. 2. v. uriaş. 3. (fig.) mamut. (O uzină ~.) 4. v. nemărginit. 5. colosal, imens, nenumărat, (înv. şi reg.) nesocotit. (O mulţime ~.) 6. v. incalculabil.
Enorm ≠ infim
ENÓRM, -Ă adj. Foarte mare, imens, colosal. // adv. Foarte mult; extrem de... [< fr. énorme, it. enorme, cf. lat. enormis < ex – afară, norma – regulă].
ENÓRM, -Ă I. adj. foarte mare, imens, colosal. II. adv. foarte mult; extrem de... (< fr. énorme, lat. enormis)
*enórm, -ă adj. (lat. e-normis, d. normă, regulă). Mare peste măsură, excesiv: arbore enorm. Fig. Succes, noroc enorm. Adv. În mod enorm.