![]() Caută
Traducere
|
Toate definitiileENORÍE, enorii, s. f. Parohie. – Din ngr. enoría. ENORÍE s. v. parohie. enoríe (enoríi), s. f. – Parohie. – Mr. enurie. Ngr. ἐνορία. Sec. XVIII (Gáldi 180). – Der. enoriaș, s. m. (persoană care ține de o parohie); enorit, s. m. (înv., enoriaș), din ngr. ἐνορίτης. enoríe f. (ngr. enoria, parohie, d. vgr. en-órios, din ăuntru [!] hotarelor, d. óros, hotar. V. afurisesc). Parohie, circumscripțiunea unuĭ preut [!]. Locuitoriĭ uneĭ enoriĭ. – Vechĭ și norie (vsl. noriĭa). enoríe s. f., art. enoría, g.-d. art. enoríei; pl. enoríi, art. enoríile |