Toate definitiile

EMÚL, emuli, s. m. Persoană care se străduiește să egaleze sau să întreacă pe cineva într-un domeniu de activitate. – Din fr. émule, lat. aemulus.

EMÚL s. v. concurent.

EMÚL s.m. Rival, concurent (mai ales în artă, în știință). [Cf. fr. émule, lat. aemulus].

EMÚL s. m. rival, concurent (într-un domeniu). (< fr. émule, lat. aemulus)

*émul, -ă s. și adj., pl. m. lĭ (lat. áemulus, rival). Care caută să ajungă orĭ să-l întreacă pe altu înălțîndu-se pînă la el. V. rival.

emúl (concurent) s. m., pl. emúli