Toate definitiile

ELIXÍR s. n. 1. băutură miraculoasă pe care căutau s-o prepare alchimiștii pentru a obține viața veșnică; (p. ext.) băutură aleasă. 2. băutură preparată din diferite substanțe dizolvate în alcool. (< fr. élixir)

ELIXÍR s.n. 1. Băutură miraculoasă pe care căutau s-o prepare alchimiștii cu scopul de a obține viața veșnică; (p. ext.) băutură de preț. 2. Băutură preparată din diferite substanțe dizolvate în alcool; (p. ext.) medicament. [Pron. -gz-, pl. -re, -ruri. / < fr. élixir, cf. ar. al iksir – medicament].

*elixír n., pl. e și urĭ (fr. élixir, d. ar. eliksir, peatra [!] filosofală, d. mgr. xirón, medicament uscat. V. xero-form). Medicament lichid compus dintr´o substanță disolvată în alcool. Maĭ vechĭ. Chintesență. Fig. Băutură salvatoare, panaceĭe: elixir de vĭață.

elixír [x pron. gz] s. n., pl. elixíre

ELIXÍR, elixire, s. n. 1. Băutură cu proprietăți miraculoase pe care o căutau, în evul mediu, alchimiștii pentru a obține viață veșnică; p. ext. (azi) băutură scumpă, aleasă. 2. (Fam.) Soluție alcoolică cu conținut variabil de zahăr și cu diverse esențe sau extracte de plante medicinale (servind ca medicament). [Pr.: -gzir] – Din fr. élixir.

ELIXÍR s.n. 1. Băutură miraculoasă pe care căutau s-o prepare alchimiștii cu scopul de a obține viața veșnică; (p. ext.) băutură de preț. 2. Băutură preparată din diferite substanțe dizolvate în alcool; (p. ext.) medicament. [Pron. -gz-, pl. -re, -ruri. / < fr. élixir, cf. ar. al iksir – medicament].

ELIXÍR s. n. 1. băutură miraculoasă pe care căutau s-o prepare alchimiștii pentru a obține viața veșnică; (p. ext.) băutură aleasă. 2. băutură preparată din diferite substanțe dizolvate în alcool. (< fr. élixir)

*elixír n., pl. e și urĭ (fr. élixir, d. ar. eliksir, peatra [!] filosofală, d. mgr. xirón, medicament uscat. V. xero-form). Medicament lichid compus dintr´o substanță disolvată în alcool. Maĭ vechĭ. Chintesență. Fig. Băutură salvatoare, panaceĭe: elixir de vĭață.