Toate definitiile
ELECTROMECÁNIC, -Ă, electromecanici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. Care se referă la un dispozitiv mecanic comandat electric. ♦ Care se referă la aplicațiile combinate ale mecanicii și electrotehnicii. 2. S. f. Ramură a ingineriei care se ocupă cu aplicațiile tehnice ale electricității, ale termodinamicii și ale mecanicii. – Din fr. électromécanique.
ELECTROMECÁNIC, -Ă adj. Referitor la electromecanică. ♦ (Despre dispozitive mecanice) Comandat electric. [Cf. fr. électromécanique].
ELECTROMECÁNIC1 s. m. mecanic cu pregătire de electrician. (după fr. électromécanicien)
ELECTROMECÁNIC2, -Ă I. adj. referitor la electromecanică. ◊ (despre dispozitive mecanice) comandat electric. II. s. f. disciplină care studiază aplicațiile electricității la mecanică. (< fr. électromécanique)
ELECTROMECÁNIC, -Ă, electromecanici, -ce, adj. 1. Care se referă la un dispozitiv mecanic comandat electric. ♦ Care se referă la aplicațiile combinate ale mecanicii și electrotehnicii. – Din fr. électromécanique.
electromecánic adj. m., pl. electromecánici; f. electromecánică, pl. electromecánice