Toate definitiile
EFEMÉR, -Ă, efemeri, -e, adj., s. f. 1. Adj. De scurtă durată; trecător, vremelnic. 2. S. f. (La pl.) Ordin de insecte cu corpul subțire și moale, terminat cu trei filamente lungi, cu două perechi de aripi transparente, care trăiesc ca adulte câteva zile sau ore, iar ca larve (acvatice) 2-3 ani; efemeride (Ephemera); (și la sg.) insectă din acest ordin. – Din fr. éphémère.
EFEMÉR, -Ă adj. Care durează o singură zi. ♦ (P. ext.) Scurt (ca durată), vremelnic, trecător. [< fr. éphémère, cf. gr. ephemeros < epi – pe, hemera – zi].
EFEMÉR adj. v. trecător.
Efemer ≠ etern, permanent, veşnic, nemuritor, nepieritor, netrecător, peren
EFEMÉR1 I. adj. de scurtă durată, vremelnic, trecător. ◊ (despre plante, animale) cu perioadă de dezvoltare scurtă, în decursul unui sezon de vegetație. II. s. f. pl. insecte efemeride. (< fr. éphémère)
EFEMER2(O)- elem. „efemer”. (< fr. éphémér/o/-, cf. lat. ephemeris, gr. ephemeros)
*efemér, -ă adj. (fr. éphémère, d. vgr. ephémeros, d. eméra, zi; it. effimero). Care durează (trăĭește) numaĭ o zi: floare efemeră, insect efemer. Fig. De scurtă durată: frumuseță [!], fericire efemeră. Insecte efemere, un gen de insecte care nu trăĭesc de cît o zi.