Toate definitiile

EDENTÁ, edentez, vb. I. Tranz. A rupe, a smulge dinții unei roți dințate, ai unei perii de sârmă etc. – Din fr. édenter.

EDENTÁ vb. I. tr. A rupe sau a smulge dinții unei perii, ai unei roți dințate etc. [P.i. -tez. / < fr. édenter].

EDENTÁ vb. tr. a rupe, a smulge dinții unei perii, ai unei roți dințate etc. (< fr. édenter)

*edentéz v. tr. (lat. e-dentare, d. dens, dinte). Privez de dințĭ, scot dințiĭ.

edentá (a ~) vb., ind. prez. 3 edenteáză