Toate definitiile

ECTOPÍE s. f. (Med.) Poziție anormală a unui organ; heterotopie. – Din fr. ectopie.

ECTOPÍE s.f. Schimbare de loc. ♦ (Anat.) Deplasare sau poziție anormală (congenitală) a unui organ; heterotopie. [Gen. -iei. / < fr. ectopie, cf. gr. ek – în afară, topos – loc].

ECTOPÍE¹ s. f. (anat., bot.) poziție anormală a unui organ. (< fr. ectopie)

-ECTOPÍE² elem. „deplasare, dislocare”. (< fr. -ectopie, cf. gr. ektopos, în alt loc)

ectopíe s. f., art. ectopía, g.-d. ectopíi, art. ectopíei