Toate definitiile

DÂRZÉNIE s. f. Faptul de a fi dârz; fire sau manifestare dârză. 1. Îndrăzneală, curaj, hotărâre, cutezanță. ♦ Înverșunare. 2. Neînduplecare, perseverență; p. ext. îndărătnicie, încăpățânare. 3. Mândrie, semeție. [Var.: (reg.) dârjénie s. f.]. – Dârz + suf. -enie.

DÂRZÉNIE s. 1. v. curaj. 2. v. hotărâre. 3. v. tenacitate. 4. îndârjire, înverşunare. (~ unei dispute sportive.)

DÂRZÉNIE s. v. mândrie, semeţie.

dârzénie (-ni-e) s. f., art. dârzénia (-ni-a), g.-d. dârzénii, art. dârzéniei