Toate definitiile

DUȘMĂNÓS, -OÁSĂ, dușmănoși, -oase, adj. Plin de dușmănie, de ură; ostil, răuvoitor, dușmănesc. – Dușman + suf. -os.

DUŞMĂNÓS adj. 1. inamic, neprietenesc, neprietenos, ostil, potrivnic, vrăjmaş, (pop.) pizmaş, pizmuitor, vrăjmăşesc, (înv. şi reg.) pizmătar, pizmătareţ, (reg.) vrăjmăşos, (înv.) duşmănesc, mânios, potrivitor. (O acţiune ~oasă.) 2. advers, neprietenesc, neprietenos, ostil, potrivnic, (fig.) pieziş. (O privire ~oasă.) 3. v. răzbunător. 4. ostil, răutăcios, (prin Transilv.) aspid, (fig.) veninos. (Cuvinte ~oase.)

Duşmănos ≠ prietenos

dușmănós, -oásă adj. Plin de dușmănie: privire dușmănoasă. Adv. Cu dușmănie.

dușmănós adj. m., pl. dușmănóși; f. dușmănoásă, pl. dușmănoáse