Toate definitiile

DISPERÁ, dispér, vb. I. 1. Intranz. A-și pierde orice speranță, a deznădăjdui. 2. Tranz. (Rar) A face pe cineva să-și piardă răbdarea; a exaspera. [Prez. ind. și: disperez. – Var.: desperá vb. I] – Din lat. desperare.

A dispera ≠ a spera

DISPERÁ vb. I v. despera.

DISPERÁ vb. I. v. despera.

DISPERÁ vb. elem. despera.

*despér și -ez, a -á v. intr. (lat. despéro, -áre). Perd speranța, desnădăjduĭesc: nu desper de reușita luĭ (că va reuși). V. tr. Aduc la desperare: m’ai desperat cu atîtea cheltuĭelĭ! V. refl. Ajung la desperare: m’am desperat cu boala asta! – Și disper (după it.).

* dispér și -éz V. desper.

!disperá (a ~) (dis-pe-/di-spe-) vb., ind. prez. 3 dispéră

DISPERÁ vb. I v. despera.

DISPERÁ vb. I. v. despera.

A dispera ≠ a spera

DISPERÁ vb. elem. despera.

Definitii dispera
Sinonime dispera
Antonime dispera