Toate definitiile

DISCORDÁNȚĂ, discordanțe, s. f. Nepotrivire flagrantă între două sau mai multe elemente, fenomene etc.; distonanță, dezacord. ♦ (Geol.) Poziția unor straturi discordante. – Din fr. discordance.

DISCORDÁNŢĂ s. v. nepotrivire.

Discordanţă ≠ armonie, concordanţă

DISCORDÁNȚĂ s.f. Lipsă de armonie. ♦ Nepotrivire, dezacord. ♦ Dispoziție neparalelă a unor strate noi față de altele mai vechi. [Cf. fr. discordance, it. discordanza].

DISCORDÁNȚĂ s. f. 1. lipsă de armonie. ◊ nepotrivire, dezacord. 2. (geol.) dispoziție neparalelă a unor straturi noi față de altele mai vechi. (< fr. discordance)

* discordánță f., pl. e (fr. discordance). Caracteru de a fi discordant, nepotriveală: discordanță de sunete, de fraze, de colorĭ, de caractere.

discordánță s. f., g.-d. art. discordánței; pl. discordánțe