Toate definitiile

DICOTOMÍE s. f. v. dihotomie.

DICOTOMÍE s.f. v. dihotomie.

* dico- și dihotomíe f. (vgr. dihotomia). Bot. Despărțirea ramurilor în doŭă. Astr. Faza luneĭ în primu saŭ ultimu pătrar, adică cînd se vede numaĭ pe jumătate.

!dicotomíe/dihotomíe s. f., art. dicotomía/dihotomía, g.-d. art. dicotomíei/dihotomíei; pl. dicotomíi/dihotomíi, art. dicotomíile/dihotomíile