Toate definitiile
DIADÓH, diadohi, s. m. 1. Titlu purtat de generalii lui Alexandru Macedon care și-au împărțit imperiul după moartea acestuia; persoană care avea acest titlu. 2. Titlu purtat de prințul moștenitor al Greciei moderne; persoană având acest titlu. [Pr.: di-a-] – Din fr. diadoque, germ. Diadoche.
DIADÓH s.m. 1. Nume dat generalilor care își disputau moștenirea tronului lui Alexandru cel Mare. 2. Moștenitor al tronului în Grecia modernă. [Pron. di-a-. / cf. fr. diadoque, gr. diadochos – succesor].
diadóh (diadóhi), s. m. – Moștenitor, urmaș. – Mr. dhiadhoh. Gr. διάδοχος (Gáldi 169). Sec. XVIII. Astăzi se spune numai despre moștenitorul tronului Greciei. – Der. diadohie, s. f. (înv., moștenire, succeciune).
DIADÓH s. m. 1. nume dat generalilor care își disputau moștenirea tronului lui Alexandru cel Mare. 2. moștenitor al tronului în Grecia modernă; epigon (1). (< fr. diadoque, gr. diadokhos)