Toate definitiile

DEZRĂSUCÍ, dezrăsucesc, vb. IV. Tranz. A face ca un fir sau, p. gener., un obiect să nu mai fie răsucit; a desface. ♦ Tranz. și refl. A (se) desface din depănătură. – Dez- + răsuci.

A dezrăsuci ≠ a răsuci

dezrăsucí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. dezrăsucésc, imperf. 3 sg. dezrăsuceá; conj. prez. 3 să dezrăsuceáscă