Toate definitiile

DETRONÁ, detronez, vb. I. Tranz. A înlătura de la domnie, a alunga de pe tron. ♦ (Ir.) A înlătura pe cineva dintr-o demnitate, dintr-o funcție. ♦ A deposeda pe cineva de titlul de campion. – Din fr. détrôner

DETRONÁ vb. v. mazili.

A detrona ≠ a încorona, a înscăuna, a întrona

DETRONÁ vb. I. tr. A alunga de la tron, a scoate din domnie. ♦ (Ironic) A înlătura dintr-o demnitate, dintr-o funcție. [P.i. -nez. / < fr. détrôner].

DETRONÁ vb. tr. a înlătura de la tron, a scoate din domnie. ◊ (ir.) a înlătura dintr-o demnitate, dintr-o funcție. (< fr. détrôner)

* detronéz v. tr. (fr. détrôner. V. tron). Scot din tron (din domnie), descăunez.

detroná (a ~) (de-tro-) vb., ind. prez. 3 detroneáză