Toate definitiile

DESPROPRIETĂRÍ, desproprietăresc, vb. IV. Tranz. A lua cuiva dreptul de proprietate. [Pr.: -pri-e-] – Des¹- + [îm]proprietări.

A desproprietări ≠ a împroprietări

*desproprietărésc v. tr. (după împroprietăresc). Fam. Expropriez, scot din proprietate.

desproprietărí (a ~) (-pro-pri-e-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. desproprietărésc, imperf. 3 sg. desproprietăreá; conj. prez. 3 să desproprietăreáscă