Toate definitiile

DESCUIÁ, descúi, vb. I. Tranz. A deschide cu cheia. [Pr. -cu-ia] – Lat. discuneare.

DESCUIÁ vb. a deschide. (A ~ o uşă încuiată.)

A descuia ≠ a încuia

descúĭ v. tr. (d. cuĭ, care a fost cheĭa primitivă, saŭ lat. dĭscuneare). Deschid ceĭa ce era încuĭat cu cheĭa. Fac să treacă constipațiunea. V. deschid, descheĭ.

descuiá (a ~) vb., ind. prez. 1 și 2 sg. descúi, 3 descúie, 1 pl. descuiém; conj. prez. 3 să descúie; ger. descuínd