Toate definitiile

MACROBÍE s. f. (Biol.) Longevitate. [Pr.: -bi-e] – Din fr. macrobie.

MACROBIÓTIC, -Ă, macrobiotici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. (Rar) Disciplină medicală bazată pe un ansamblu de reguli de igienă (alimentară) a căror respectare se consideră că poate prelungi viața omului. 2. Adj. De macrobiotică. ♦ (Despre organisme) Longeviv. [Pr.: -bi-o-] – Din germ. Makrobiotik, fr. macrobiotique.

MACROBÍT, -Ă, macrobiți, -te, adj. (Biol.) Macrobian – Din fr. macrobite.

MACROBLÁST, macroblaste, s. n. (Biol.) Megaloblast. – Din engl. macroblast.

MACROCEFÁL, -Ă macrocefali, -e adj., s. m. și f. (Persoană) care prezintă fenomenul de macrocefalie. – Din fr. macrocéphal.

MACROCEFALÍE, macrocefalii, s. f. Anomalie congenitală caracterizată prin alungirea craniului și dezvoltarea lui exagerată în comparație cu corpul. – Din fr. macrocéphalie.

MACROCÍT, macrocite, s. n. (Biol.) Megalocit. – Din fr. macrocyte.

MACROCLÍMĂ, macroclime, s. f. Climat al unei regiuni întinse. – Din germ. Makroklima.

MACROCÓSM s. n. (Livr.) Lumea în totalitatea ei; Univers, cosmos. [Var.: macrocósmos] – Din fr. macrocosme.

MACROCÓSMIC, -Ă macrocosmici, -ce adj. Referitor la macrocosm. – Din fr. macrocosmique.

MACROCÓSMOS s. n. v. macrocosm.

MACROCRISTALÍN, -Ă macrocristalini, -e adj. (Chim., geol.; despre substanțe minerale) Care se prezintă în cristale mari. – Din fr. macrocristallin.

MACROECONÓMIC, -Ă, macroeconomici, -ce, adj. Care se referă la macroeconomie. [Pr.: -cro-e-] – Macro¹ + economic.

MACROECONOMÍE s. f. Economia, relațiile economice la nivelul ramurilor și al ansamblului economiei naționale. [Pr.: -cro-e-] – Macro¹ + economie.

MACROELEMÉNT, macroelemente s. n. (Biol.) Element mineral esențial aflat în cantitate mare în țesuturile vegetale și animale. [Pr.: -cro-e-] – Din engl. macroelement.

MACROFÁG, -Ă, macrofage, adj., s. n. (Biol.) (Globulă albă) Care distruge bacteriile sau diferite particule străine din organism. – Din fr. macrophage.

MACROFILMÁRE, macrofilmări, s. f. Filmare cu aparatură specială pentru obținerea unor imagini dinamice mult mărite ale unor obiecte (extrem de) mici, a căror observare cu ochiul liber este greu de făcut sau imposibilă. – Macro¹ + filmare.

MACROFLÓRĂ, macroflore, s. f. Totalitatea plantelor mari care cresc într-o anumită regiune. – Macro¹ + floră.

MACROFOTOGRAFÍE, macrofotografii, s. f. Fotografie făcută cu aparatură specială pentru obținerea unor imagini statice mult mărite ale unor obiecte (extrem de) mici, a căror observare cu ochiul liber este greu de făcut sau imposibilă. – Din fr. macrophotographie.

MACROGAMÉT, macrogameți, s. m. (Biol.) Gamet femelă de mari dimensiuni. – Din engl. macrogamete.

MACROMICÉTE s. f. pl. Grup de ciuperci mari, diferit colorate, formate în general din picior și pălărie (Macromycetes). – Din fr. macromycètes.

MACROMOLECULÁR, -Ă, macromoleculari, -e, adj. Care este alcătuit din macromolecule. – Din fr. macromoléculaire.

MACROMOLECÚLĂ, macromolecule, s. f. Moleculă compusă dintr-un număr mare de atomi. – Din fr. macromolécule, rus. makromolekula.

MACRONUCLÉU, macronuclee, s. n. (Biol.) Nucleu mare al celulei care reprezintă corpul unui infuzor¹. – Din fr. macronucléus.

MACROPÓD, -Ă, macropozi, -de, adj., s. n. 1. Adj. (Despre animale) Care are labele, picioarele sau aripioarele înotătoare lungi. 2. S. n. (la pl.) Specie de pești exotici viu colorați; (și la sg.) pește din această specie. – Din fr. macropode.

MACROPÓR, macropori, s. m. Por vizibil cu ochiul liber. – Din fr. macropore.

MACROPSÍE, macropsii, s. f. (Med.) Tulburare a vederii constând în impresia că obiectele sunt mai mari decât în realitate; megalopsie. – Din fr. macropsie.

MACROPTÉR, -Ă, macropteri, -e, adj. (Rar; despre păsări) Cu aripile foarte lungi – Din fr. macroptère.

MACROSCÓPIC, -Ă, macroscopici, -ce, adj. Care se referă la cercetările făcute cu ochiul liber; care se poate vedea cu ochiul liber. – Din fr. macroscopique.

MACROSCOPÍE, macroscopii, s. f. Examinare cu ochiul liber sau cu un instrument optic a suprafeței unei piese, unui material etc. – Din fr. macroscopie.