Toate definitiile

DEBANDÁDĂ s. f. Neorânduială, dezordine; dezorientare, zăpăceală. – Din fr. débandade.

DEBANDÁDĂ s. dezordine, dezorganizare, haos, neorânduială, zăpăceală, (livr.) degringoladă, (rar) neordine, (Mold.) calamandros, (fam.) brambureală, harababură. (Era o mare ~ în funcţionarea instituţiei.)

Debandadă ≠ orânduială, ordine, rânduială, regulă, disciplină

DEBANDÁDĂ s.f. Neorânduială; dezordine. [< fr. débandade].

DEBANDÁDĂ s. f. dezorganizare. (< fr. débandade)

*debandádă f., pl. e (fr. débandade, d. bande, bandă). Risipire, fuga membrilor unuĭ grup: debandada unuĭ partid.

debandádă s. f., g.-d. art. debandádei