Toate definitiile

CUPÉȚ, cupeți, s. m. (Reg.) Negustor. – Din sl. kupĩcĩ.

CUPÉŢ s. v. comerciant, negustor.

cupéț (cupéți), s. m. – 1. Comerciant, negustor. – 2. Negustor ambulant. Sl. kupĭcĭ, de la kupiti „a cumpăra” (DAR), cf. bg. kupec și precupeț. – Der. cupeți, vb. (a face comerț); cupeție, s. f. (comerț). Sînt cuvinte înv., în general înlocuite de precupeț. Cf. cupi.

cupéț m. (vsl. kupĭc, d. kupiti, a cumpăra, din goticu kaupôn, germ. kaufen, care vine d. lat. caupo, cîrcĭumar; rus. kupéc; ung. kupec. V. ot-cup, pre-cupeț). Vechĭ. Rar. Negustor.

cupéț (reg.) s. m., pl. cupéți