Toate definitiile

CONSERVATÍV, -Ă, conservativi, e, adj. 1. (Rar) Conservator². 2. (Fiz.; despre câmpuri de forță) În care se conservă energie. – Din fr. conservatif.

Conservativ ≠ novator

CONSERVATÍV¹, -Ă adj. Conservant. ♦ (Fiz.; despre câmpuri de forțe) În care se conservă energia. [< fr. conservatif].

CONSERVATÍV², -Ă adj. (Rar) Conservator. [< germ. konservativ].

CONSERVATÍV¹, -Ă adj. conservant. ◊ (fiz.; despre câmpuri de forțe) în care se conservă energia. (< fr. conservatif)

CONSERVATÍV², -Ă adj. conservator. (< germ. konservativ)

conservatív adj. m., pl. conservatívi; f. conservatívă, pl. conservatíve