Toate definitiile

CIÚCIURE, ciuciuri, s. m. Plantă erbacee acoperită cu peri moi, cu flori violete sau albastre (Campanula glomerata). – Et. nec.

CIÚCIURE s. (BOT.; Campanula glomerata) (Bucov.) clopoţei (pl.).

ciúciure (plantă) s. m., art. ciúciurele; pl. ciúciuri