Toate definitiile

CARABINIÉR, carabinieri, s. m. 1. (Înv.) Soldat înarmat cu o carabină (1). 2. (În Italia) Membru al jandarmeriei. [Pr.: -ni-er] – Din fr. carabinier.

CARABINIÉR s.m. Soldat înarmat cu carabină. ♦ Soldat care face serviciu de poliție în Italia. [Pron. -ni-er. / < fr. carabinier, it. carabiniere].

CARABINIÉR s. m. 1. (în trecut) soldat înarmat cu carabină. 2. membru al jandarmeriei (în Italia); nume dat vameșilor în Spania. (< fr. carabinier, it. carabiniere)

CARABINIÉR, carabinieri, s. m. (Înv.) Soldat înarmat cu o carabină. [Pr.: -ni-er] – Fr. carabinier.

*carabiniér m. Soldat armat cu carabină (în cavalerie și jandarmerie). În Italia, jandarm. În Spania, agent vamal.

carabiniér (-ni-er) s. m., pl. carabiniéri