Toate definitiile

CAPAMÁ, capamale, s. f. (Turcism înv.) Mâncare gătită din carne de miel (sau de pasăre) cu stafide. – Din tc. kapama.

capamá (capamále), s. f. – 1. Mîncare din carne de oaie sau pasăre, tocăniță. – 2. (Înv.) Costum, haină. Tc. kapama, de la kapamak „a închide, a acoperi” (Șeineanu, II, 86); cf. ngr. ϰαπαμᾶς, sb. kapama. Cuvîntul tc. se prezintă și cu forma kaplama „acțiunea de a acoperi, învelitoare”, de unde rom. caplama (mr. căplăma), adv. (potrivit; se spune despre modul de prindere a scîndurilor unei podele prin îmbinarea acestora), cf. ngr. ϰαπλαμᾶς, alb. kapama (Meyer 174), bg. kaplama.

CAPAMÁ, capamale, s. f. (Turcism înv.) Mâncare gătită din carne de miel (sau de pasăre) cu stafide. – Tc. kapama.

capamá f. (turc. kapama, d. kapamak, a acoperi; ngr. kapamás, sîrb. kapama. V. capac). O mîncare scăzută făcută din bucățele de carne (mel, vacă, găină) cu ceapă, mărar, pătrunjel și lăptucĭ și fĭartă înădușit, ca și stufatu. Vechĭ. Costum complet.

capamá (înv.) s. f., art. capamáua, g.-d. art. capamálei; pl. capamále, art. capamálele