Toate definitiile

CAMUFLÁ, camuflez, vb. I. Tranz. și refl. 1. A (se) ascunde vederii inamicului. ♦ Tranz. A acoperi o sursă de lumină, pentru ca razele ei să nu străbată afară în timpul nopții. 2. Fig. A (se) ascunde, a (se) deghiza, a (se) masca. – Fr. camoufler.

CAMUFLÁ, camuflez, vb. I. Tranz. și refl. 1. A (se) ascunde vederii inamicului. ♦ Tranz. A acoperi și a ascunde o sursă de lumină, pentru ca razele ei să nu străbată afară în timpul nopții. 2. Fig. A (se) ascunde, a (se) deghiza, a (se) masca. – Din fr. camoufler.

CAMUFLÁ vb. a masca. (~ geamurile în timp de război.)

CAMUFLÁ vb. v. ascunde, disimula, tăinui.

A camufla ≠ a evidenţia

CAMUFLÁ vb. I. 1. tr., refl. A (se) ascunde vederii inamicului. ♦ tr. A acoperi (o sursă de lumină) pentru a nu putea străbate lumina în afară noaptea. 2. tr. (Fig.) A ascunde, a deghiza (un plan, o intenție, o acțiune etc.). [< fr. camoufler, cf. it. camuffare – a deghiza, a înșela].

CAMUFLÁ vb. I. refl. a (se) ascunde vederii inamicului. II. tr. 1. a acoperi orice sursă de lumină pe timp de noapte. 2. (fig.) a ascunde, a deghiza (un plan, o intenție etc.). (< fr. camoufler)

*camufléz v. tr. (fr. camoufler, it. camuffare, id.). Ascund vederiĭ dușmanuluĭ: un detașament camuflat în desiș.

camuflá (a ~) (-mu-fla) vb., ind. prez. 3 camufleáză