Toate definitiile

CALCOGRAFÍE s. f. 1. Procedeu de reproducere grafică prin tipar a unor imagini gravate pe clișee de zinc săpate în adâncime; tipar adânc. 2. Metodă microscopică de studiu a unei secțiuni lustruite a mineralelor metalifere opace cu ajutorul luminii reflectate. – Din fr. chalcographie.

CALCOGRAFÍE s. (TIPOGR.) tifdruc, tipar adânc.

CALCOGRAFÍE s.f. 1. Procedeu de reproducere a desenelor cu ajutorul unor clișee metalice gravate după conturul originalului; tipar înalt, tifdruc. 2. Metodă microscopică de studiu al unei secțiuni lustruite a mineralelor metalifere, opace, cu ajutorul luminii reflectate. [Gen. -iei. / < fr. chalcographie].

CALCOGRAFÍE s. f. 1. procedeu de reproducere a desenelor cu clișee metalice gravate după conturul originalului; tipar înalt, tifdruc. 2. metodă microscopică de studiu al unei secțiuni lustruite a mineralelor metalifere, opace, cu ajutorul luminii reflectate. (< fr. chalcographie)

CALCOGRAFÍE s. f. Sistem de reproducere grafică a originalelor cu ajutorul unor clișee de metal gravate în adâncime, a căror parte care imprimă se găsește sub suprafața plăcii sau a cilindrului metalic; tipar adânc. – Fr. chalcographie.

*halcografíe f. (d. vgr. halkós, aramă, și grafíe). Arta de a grava pe metal. – Și calc-.

calcografíe (-co-gra-) s. f., art. calcografía, g.-d. calcografíi, art. calcografíei