Toate definitiile
CÁDMIU s. n. Metal moale, alb-argintiu, asemănător cu zincul, folosit, sub formă de aliaje, în medicină, în tehnică etc. – Din fr. cadmium.
CÁDMIU s.n. Metal moale, de culoare albă-argintie, care se aseamănă cu zincul. [Pron. -miu, var. cadmium s.n. / < fr. cadmium].
CÁDMIU s. n. metal moale, alb-argintiu, asemănător cu zincul. (< fr. cadmium)
CÁDMIU s. n. Metal moale, alb-lucitor, asemănător cu zincul; se întrebuințează, sub formă de aliaje, în medicină, în tehnică etc. [Pr.: -mi-u] – Fr. cadmium.
*cádmiŭ n., (d. cadmie). Chim. Un metal alb bivalent, moale, maleabil și foarte ductil. E analog cositoruluĭ, se topește la 315° și ferbe [!] la 770° dînd niște vaporĭ veninoșĭ. Sulfura luĭ (CdS) e galbenă și se întrebuințează în pictură. Descoperit de Stromeyer și Hermann la 1818.