Toate definitiile

CACOFÓNIC, -Ă, cacofonici, -ce, adj. Care produce o cacofonie; lipsit de armonie. – Din fr. cacophonique.

CACOFÓNIC, -Ă adj. Care produce o cacofonie; lipsit de armonie. [< fr. cacophonique].

CACOFÓNIC, -Ă adj. care produce o cacofonie; lipsit de armonie. (< fr. cacophonique)

CACOFÓNIC, -Ă, cacofonici, -ce, adj. Care produce o cacofonie; lipsit de armonie. – Fr. cacophonique.

*cacofónic, -ă adj. (d. cacofonie). Care produce cacofonie. Adv. În mod cacofonic.

cacofónic adj. m., pl. cacofónici; f. cacofónică, pl. cacofónice