Toate definitiile

BĂNICIOÁRĂ, bănicioare, s. f. Diminutiv al lui baniță; bănicer (3). – Baniță + suf. -ioară.

BĂNICIOÁRĂ, bănicioare, s. f. Diminutiv al lui baniță.

bănicĭoáră f., pl. e. Baniță mică.

bănicioáră s. f., g.-d. art. bănicioárei; pl. bănicioáre