Toate definitiile

BÂRCOÁCE, bârcoci, s. f. Arbust cu flori și cu fructe roșii, care crește pe stânci, în pădurile de munte (Cotoneaster integerrima). – Et. nec.

bîrcoáce s. f. – Varietate de moșmon, Cotoneaster vulgaris. Tc. barkuk „prună galbenă”, din ngr. πραιϰόϰιον ‹ lat. praecox. De la forma arabă barqŭq derivă sp. albaricoque.

BÂRCOÁCE s. f. Mic arbust cu fructe roșii, care crește pe stânci, în pădurile de munte (Cotoneaster vulgaris).

bîrcoáce f., pl. ocĭ. Un copăcel rozaceŭ care crește la munte (cotoneaster vulgaris). V. scoruș.

bârcoáce s. f., g.-d. art. bârcócii; pl. bârcóci