Toate definitiile

BÂNTUÍRE, bântuiri, s. f. (Rar) Acțiunea de a bântui. -V. bântui.

BÂNTUÍRE, bântuiri, s. f. (Rar) Acțiunea de a bântui; devastare, jefuire.

bîntuíre f. Suferință: bîntuirile țăriĭ.

bântuíre s. f., g.-d. art. bântuírii; pl. bântuíri