Toate definitiile

BÍBLIC, -Ă, biblici, -ce, adj. Care aparține Bibliei, privitor la Biblie; din timpul Bibliei, asemănător cu Biblia. ♦ Străvechi. – Din fr. biblique.

BÍBLIC, -Ă adj. Referitor la Biblie; din timpul Bibliei, asemănător cu Biblia. [< fr. biblique].

BÍBLIC, -Ă adj. referitor la Biblie; din timpul evocat de Biblie; (p. ext.) străvechi. (< fr. biblique)

BÍBLIC, -Ă, biblici, -e, adj. Care aparține bibliei, privitor la biblie; din timpul bibliei, asemănător cu biblia. – Fr. biblique (<gr.).

bíblic, -ă adj. (d. Biblie). Relativ la Biblie. Societate biblică, p. propagarea Bibliiĭ. Stil biblic, care seamănă cu al Bibliiĭ. Adv. Ca de Biblie.

bíblic (bi-blic) adj. m., pl. bíblici; f. bíblică, pl. bíblice