Toate definitiile
BASTINGÁJ, bastingaje, s. n. Totalitatea chesoanelor, dulapurilor sau rastelelor în care se păstrează efectele echipajului pe o navă. – Din fr. bastingage.
BASTINGÁJ s.n. Parapet așezat de-a lungul bordului unei nave, format din niște cutii speciale în care se păstrează efectele echipajului. [< fr. bastingage].
BASTINGÁJ s. n. cheson (2) la bordul unei nave, în care se păstrează hamacele și alte materiale ale echipajului. (< fr. bastingage)
BASTINGÁJ, bastingaje, s. n. Totalitatea chesoanelor în care se păstrează efectele echipajului pe o navă. – Fr. bastingage.
*bastingáj n., pl. e (fr. bastingage). Mar. Garnitură stabilită în juru punțiĭ unuĭ bastiment cu ajutoru unor plase căptușite cu o pînză groasă în care se păstrează hamacele și care, la nevoie, umplută ca o saltea, servește ca scut contra loviturilor dușmănești.